Toată lumea e ocupată, TOȚI suntem OCUPAȚI, …. pe oricine întrebi îți va spune că e ocupat/ă, NU ARE TIMP, are multe de făcut, ar vrea să facă ceva… dar nu are când… .

În mediul business este de neconceput să te întrebe cineva ce faci și tu să răspunzi: “Bine, mă bucur de timpul meu liber”.

S-a creat un curent de opinie de care toți ținem cu dinții: dacă nu ești ocupat nu ești important, dacă ai timp (liber) nu ești productiv sau, mai rău, tragi chiulul. Pur și simplu a devenit o stare fireasca să fii ocupat, să faci parte din categoria oamenilor care au ceva de făcut urgent.

Acum, cu cât ești mai ocupat, cu atât se consideră că ai mai mult succes… Și e bizar faptul că cel care e foarte ocupat, trăiește și cu impresia că doar așa e productiv, că are succes, dar și cu disconfortul și stresul de a avea multe pe cap, cu rezultate destul de slabe și cu dorința permanentă de un mic “respiro”.

Trăim cu senzația că nu avem timp și că e bine să fim ocupați pentru că toți ceilalți sunt. De ce noi sa nu fim în rând cu ei? Așa că ne-am apucat de un sport de performanta numit MULTITASKING. Se practica inițial în corporații, dar pentru că era la modă, l-au implementat și cei din companiile mai mici, aparatul administrativ public și a “prins” bine și în școală.

Când vorbesc de multiasking vorbesc, de exemplu, de activități de genul:

  • scriu sms-uri în timp ce mănânc, vorbesc cu un coleg și mai fredonez cu gura plină și melodia de la radio
  • sunt în ședință, butonez telefonul (probabil FB sau WhatsApp) și mai trebuie să iau și ceva notițe să nu plec de acolo cu foaia goală
  • în timp ce întocmesc un raport, dau 1-2 telefoane pentru că mi-am amintit de ele și mai scriu și un mail, iar dacă sunt expert mai caut și un film la care să merg în weekend.

Impresia multora este că așa sunt productivi sau măcar că așa ies din mult urâta rutină și au mulțumirea că fac foarte multe lucruri în ziua respectivă și, practic, asta însemnă pentru ei “a fi performant”. La final de zi oboseala atinge cote ridicate, iar frustrarea la fel, pentru că, de cele mai multe ori, nu reușesc să termine prea multe lucruri.

Sa nu credeți că asta e o problemă românească, cercetători și scriitori de renume evaluează și dezbat situația la nivel global.

S-au făcut studii la universități de renume precum Standford (puteți citi un rezumat al studiului – aici), Universitatea Londra și nu numai, pentru a studia aceasta veleitate a omului modern, a “multitasker-ului”. Concluziile sunt de-a dreptul uimitoare – practic o persoană căreia îi place să facă mai multe lucruri de-o data plătește un preț mental despre care, cel mai probabil nu știe.

Pe lângă faptul ca îi este greu să se concentreze, îi e greu să excludă informațiile irelevante pentru ceea ce face, mai mult decât atât, nici nu are o performanta mai buna la trecerea de la o activitate la alta.

Un studiu făcut la Universitatea din Londra arată că multitasking-ul îți scade inclusiv IQ-ul pe activitățile făcute în paralel cu aproape 15 procente. Practic exemplul dat într-un articol pe Word Economic Forum este: “Tine minte că atunci când îi scrii șefului un email în timp ce ești într-o ședință, capacitatea cognitiva se reduce pana la punctul în care ai putea lăsa un copil de 8 ani să scrie mesajul în locul tău […]” – puteți citi articolul întreg aici.

Ideea de baza este următoarea: cei mai multi oameni (99,99%) nu se pot gândi la doua lucruri în același timp, ci secvențial, și de aici și rezultatul clar că multitasking-ul înseamnă atenție scurta pe un proces/ trecerea la alt proces/ reîntoarcerea la procesul inițial/ readaptarea la procesul inițial/ trecerea din nou la cel de-al doilea proces, și tot asa…se exclud cazurile de multitasking între mental și fizic.

Este destul de simplu să deduci că se pierde timp, chiar și câteva secunde. Dar nu înseamnă doar pierdere de timp ci, mai degrabă, un consum foarte mare de energie mentala care duce la oboseala și la o capacitate redusă de a lua decizii bune în situații cheie – urgente sau importante.

Obiceiul util pe care îl propun este, de fapt, soluția logică și foarte la îndemână, pe care nu multi o aplică: se numește FOCUS – a căuta, a evalua și întreprinde acțiunea cea mai importantă în momentul prezent. Căpătând claritate atunci când evaluezi situația, poți spune NU altor cereri în mod argumentat și cu inima ușoară.

Practic așa reușești să îți găsești spațiul mental pentru a stabili priorități și pentru a lua decizii strategice și nu unele de moment care, de cele mai multe ori, nu se dovedesc a fi câștigătoare.

Descoperă PROGRAMELE

sursa foto Unsplash

Leave a Reply